Viata este o încercare pentru fiecare dintre noi, întrucât este sansa noastra de a spera la viata vesnica. Este un drum plin de obstacole din care trebuie sa iesi învingator. Oamenii trebuie sa descopere „scara” care duce la echilibru, având o neliniste sufleteasca prin care nu-si accepta propria persoana sau pe semenii lor. De multe ori invidiem frumusetea trupeasca a aproapelui si nu vedem frumusetea interioara pe care o deterioram cu fiecare pacat pe care-l savârsim. Cu fiecare gând de invidie, îndoiala, rautate fata de aproapele nostru, ne facem rau noua însine.
Orice defect al nostru poate fi considerat o provocare în sens spiritual, fiind un
obstacol în drumul spre vesnicie. Noi nu vedem darul cu care suntem înzestrati din cauza pacatelor si uitam adesea de bunatate, fericire, milostenie, de adevaratele valori crestine care ne înnobileaza viata. Gândim comparativ, ne simtim „batuti de soarta”, fara sa-i vedem pe cei din jur, poate mult mai nefericiti decât noi sufleteste, chiar daca aparent iradiaza de fericire.
Suntem mult prea mult preocupati de aspectul exterior, decât de cel interior, de cele mai multe ori neglijam sufletul si poate ca nu vom reusi niciodata sa ne descoperim acel talant care ne ajuta sa mergem mai departe indiferent de defectele pe care le avem.
Trebuie sa ajungem la un echilibru care ne poate îngadui sa traim împacati cu noi însine si în comuniune cu semenii nostri. Sa învatam sa ne ridicam când problemele ne depasesc, caci este necesar sa privim viata ca pe un urcus duhovnicesc în atingerea fericirii vesnice. Daca ne irosim viata, socotind-o un esec, nu o sa traim niciodata în lumina. Sa încercam sa descoperim izvorul luminii pentru a învata sa depasim momentele grele, pentru a da un sens vietii pamântesti si pentru a simti bucuria luminii din Lumina dincolo de cele pamântesti.
Bogdan Daniel, clasa a X-a C,
Grup Scolar Energetic, Sibiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu