Dumnezeu păşeşte alături de mine

„În viaţă pierzi ani şi la moarte cerşeşti o clipă”

N. Iorga

Scriu aceste rânduri nu pentru cei care se află în situaţia

mea, ci pentru cei care sunt sănătoşi. Pentru cei care se

trezesc în fiecare dimineaţă perfect sănătoşi, dar fără chef de

viaţă.

Încep prin a vă spune că am 16 ani şi simt că am trăit

foarte mult. Am SIDA din ziua în care m-am născut şi sunt

un miracol al ştiinţei moderne pentru faptul că încă trăiesc

după atât de mulţi ani de luptă continuă cu boala. Mama a

murit după ce m-a născut, deci nu vă pot spune nimic despre

femeia care m-a adus pe lume. De fapt, nici nu intenţionam

să fac asta. Vreau să-ţi vorbesc ţie, cititorule, în această

scrisoare, despre mine. Mă numesc Ariana. Se pare că a fost

ultima dorinţă a mamei să mă numesc aşa. De când sunt

mică am ştiut că sunt bolnavă, dar abia când am împlinit 14

ani am realizat de fapt ce consecinţe uriaşe are acest virus

asupra vieţii mele. Am fost la scoală până în clasa a 8a şi nu

mi-am făcut prieteni, nu pentru că nu aş fi vrut, ci pentru că

nimeni nu se apropia de mine. Eu i-am lăsat în pace şi am

început să ignor tot ce mi se întâmplă, citind. Astfel, aveam

posibilitatea de a evada din lumea mea şi de a mă trezi

complet altundeva. A funcţionat o perioadă, până când, întro

dimineaţă, mi-am dat seama că îmi lipsea ceva…Îmi lipsea

lucrul pentru care am rămas în viaţă 16 ani. Şi din acea zi de

acum 2 ani, am fost într-o continuă căutare. Am învinovăţit

pe toată lumea din jurul meu pentru ceea ce mi se întâmpla

şi acest lucru a fost perfect vizibil atât în vocabularul meu,

cât şi în felul în care arătam. Am hotărât că dacă lumea

insistă să mă trateze urât, aşa voi face şi eu.

Ziua de e ieri e istorie, cea de mâine, un mister

Într-o lume în care sunt promovate valori false, greşite este necesar să fim conştienţi de ceea ce ne înconjoară şi să avem grijă ca acestea să nu ne influenţeze negativ. Este important să ne întoarcem la valorile morale, adevărate, creştine. După cum spunea Mântuitorul Iisus Hristos „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”, trebuie să menţinem acest reper pentru a trăi în ade-văr, credinţă, libertate.

A fi creştin a fost în-totdeauna legat de a fi persecutat. Încă din momentul propovă-duirii lui Hristos pe teritoriul Israelului, au existat acte de persecuţie din partea celor pentru care puterea era unica dorin-ţă. Cuvintele Mântuitorului au atras oa-menii dornici să îmbrăţişeze adevărata şi dreapta credinţă, oferindu-le valorile mo-rale şi spirituale pe care să şi le însuşeas-că şi mai apoi să le transmită mai departe. Acest lucru a atras nemulţumirea farisei-lor şi romanilor, s-a ajuns la judecarea lui Hristos şi condamnarea la moarte prin răstignire. Hristos Şi-a purtat crucea, şti-ind că face acest lucru pentru eliberarea întregii seminţii umane. Iisus Hristos a murit pe cruce, luând asupra Lui pedeapsa pe care o meritam noi. După 3 zile, El a înviat din morţi, dovedind astfel biruin-ţa Sa asupra păcatului şi a morţii. Învierea Sa constituie cea mai mare minune realizată de El şi prin intermediul acesteia ne-a fost oferită şi nouă posibilitatea de mântuire.

Viata: o provocare, un sens

Viata este o încercare pentru fiecare dintre noi, întrucât este sansa noastra de a spera la viata vesnica. Este un drum plin de obstacole din care trebuie sa iesi învingator. Oamenii trebuie sa descopere „scara” care duce la echilibru, având o neliniste sufleteasca prin care nu-si accepta propria persoana sau pe semenii lor. De multe ori invidiem frumusetea trupeasca a aproapelui si nu vedem frumusetea interioara pe care o deterioram cu fiecare pacat pe care-l savârsim. Cu fiecare gând de invidie, îndoiala, rautate fata de aproapele nostru, ne facem rau noua însine.

Ghici cine eşti!

„Ce vină am eu că m-am născut într-o lume ce se schimbă mereu?” N.S.
Poate părea ridicol, dacă nu chiar absurd să-ţi ceară cineva să ghiceşti cine eşti. De ce să ghiceşti? Fiecare dintre noi ştim cine suntem, sau măcar simţim. Dar, dacă îmi vei tolera confu-zia, s-ar putea ca la sfârşitul articolului să spui ca şi mine, că roşia este verde şi pepenele verde este roşu.